EST News - Jurnalism.

Din vremuri apusePovestiri din oraș

La mare, pe vremea comuniştilor

EST News

Nu sunt deloc puţini, încă, aceia care-şi amintesc de săptămânile de vară petrecute pe litoralul Mării Negre, înainte de 1989. Variantele de consumare a timpului liber erau semnificativ mai reduse la acea vreme, dar „oamenii muncii” trăiau parcă mai intens perioada estivală.

Călătoria în sine, din oraşul de reşedinţă şi până la Constanţa, fie cu maşina, fie cu trenul, avea farmecul ei, în ciuda căldurii. Turiştii „interni” îşi făceau din vreme provizii de drum, ştiind că la chioşcuri şi magazine nu poţi găsi mare lucru. Fructele vândute de ţărani pe marginea şoselelor dădeau parfumul necesar „expediţiei”, alături de prăjiturile pregătite de gospodine şi învelite cu grijă în şerveţele (când încă se mai găseau).

Daciile 1300 şi Trabanturile se încolonau frumos pe o singură bandă şerpuitoare, dar cu siguranţă mai bine asfaltată decât în zilele noastre. Românii cărau în maşinile personale cratiţe, oale, provizii de tot felul, table, şah şi tranzistoare de ascultat „Radio Vacanţa”. Se distrau cam toți la fel, bineînţeles, cu excepţia notabilă a nomenclaturii. N-aveau haine produse în Occident şi nici tatuaje (în afara indivizilor care trecuseră prin închisoare), însă partidele de fotbal încinse pe plajă, porumbul fiert, băile în apa mării şi discuţiile cu prietenii compensau avantajele „noii modernităţi”.

Stațiunea Mamaia era – şi pe vremuri – « perla » litoralului românesc, cu turişti suedezi presăraţi prin cluburi şi baruri. Tot aici era organizat Festivalul de muzică uşoară, unde norocoşii îi puteau asculta „live” pe Dan Spătaru, Angela Similea sau Corina Chiriac. Neptunul, cu vilele lui de lux, era, în general, pentru activiştii de rang înalt şi pentru securiştii cu multe stele pe umeri. Boemii – scriitori, pictori, intelectuali – preferau zonele mai « sălbatice » – Eforie Sud şi « 2 mai » încadrându-se ca destinaţii de acest gen. « Muncitorimea » ajungea, de regulă, prin sindicat, pe la Saturn şi Olimp, dacă nu cumva taţii de familie mai iscusiţi găseau gazde prin Mangalia.

Diferenţa de confort era enormă între camerele de hotel din Mamaia, mesele din celebrul club Melody şi odăiţele închiriate de la localnici, la care adăugai mâncatul « la buturugă ». Totuşi, starea de spirit a « turiştilot interni » părea mult mai bună decât astăzi, iar nivelul de educaţie civică mult superior. Proletarii nu vedeau nici în vis balerinele care-i dansau lui Nicu Ceauşescu, pe coregrafia semnată de Cornel Patrichi, însă în geamantanele acestora găseai mult mai multe cărţi decât găseşti la biblioteca din Mangalia în zilele noastre.

Dar să nu uităm de Costineşti, « staţiunea tineretului »! Cea mai mare discotecă în aer liber din Estul Europei, după cum se lăudau diriguitorii epocii, fusese construită aici şi aduna numeroşi români dornici de distracţie. Particularitatea, dacă-i putem spune aşa, o constituia difuzarea unor melodii care făceau furori în Europa de dincolo de Cortina de fier. În plus, la teatrul de vară cântau trupe rock şi se proiectau filme, desigur, trecute prin filtrul corectitudinii politice a vremurilor.

Chiar şi celor care au împlinit 30 de ani li se par incredibile multe dintre realităţile perioadei comuniste, spre indignarea vârstnicilor care-şi văd tinereţile pierzându-se în negură. „Noroc”, însă, cu pandemia care permite explicarea unor concepte ale trecutului prin exemple din prezent. Da, sigur, despre cozile de la magazine este vorba, nu cădeţi în alte „teorii ale conspiraţiei”…