EST News - Jurnalism.

Exclusiv EST NewsViața de zi cu zi

Mintea noastră, dincolo de pandemie…

Angela Cîmpan

Viața înainte de pandemie ni se pare acum îndepărtată. Dupa o perioadă de izolare, ne bucurăm de relaxarea măsurilor, deși rămân incertitudinea pentru viitor, preocupările pentru sănătatea noastră și a celor dragi, precum și oboseala psihică și fizică. Nu poţi decât să-ți dorești să găsești timpul și energia pentru a avea grijă de tine şi de cei dragi.

Ce efecte a lăsat pandemia? Simptome anxioase sau depresive, oboseală extremă, probleme de concentrare, dificultăți de ajustare, obsesii, nesiguranță sau dezacorduri în familie, chestionarea, epuizarea profesioniștilor din domeniul sănătății și tristeţe pentru cei în doliu de COVID-19.

Incertitudinea cu privire la sosirea unui nou virus ne poate schimba obiceiurile din cauza măsurilor speciale pe care le luăm în fiecare zi pentru a limita riscurile de răspândire a virusului. Aceste schimbări pun la grea încercare capacitatea noastră de a ne adapta și pot declanșa reacții stresante. Iată câteva modalități utile de a gestiona mai bine stresul, modalităţi pe care le putem adapta stilului personal al fiecăruia:

Lăsați-vă corpul să se relaxeze folosind mijloacele care vă sunt cele mai eficiente (respirații profunde, întindere, meditație, hobby-uri etc).

Încetiniţi ritmul dintre două activităţi stresante şi faceţi ceva distractiv după o activitate solicitantă.

Relaxați-vă în timpul liber: citiți, ascultați muzică, faceți o baie, discutați cu prietenii.

Împărtășiti-vă noile experiențe de viaţă, în modul în care funcționează cel mai bine pentru voi (discutaţi cu  familia, cu prietenii, țineţi un jurnal).

Reluați-vă rutina (mâncați la ore obișnuite, mergeți la culcare la ore obișnuite etc). Rutina ajută la restabilirea sentimentului de securitate și control.

Dacă îngrijorările pe care le aveţi cu privire la noul coronavirus vă supără și vă împiedică să funcționați bine, următoarele strategii vă vor ajuta cu siguranţă.

Identificați declanșatorul: Ce situație a declanșat disconfortul pe care-l resimţim? De exemplu, ați citit știri pe rețelele de socializare despre răspândirea virusului în lume sau despre efectele acestuia. Sau doar ați ascultat o relatare la televizor despre toate acestea ori tocmai ați aflat că unul dintre cunoscuți este infectat.

Precizați preocupările: Ce gânduri sau imagini ne vin în minte? Ce scenarii ne trec prin cap?

Recunoașteți semnele de anxietate: Ce disconfort simțiţi (tensiune musculară, tremur, dificultăți de concentrare, probleme de somn, tahicardie, palpitații, amorțeală, amețeli, slăbiciune)? Aceste neplăceri au tendința de a persista o perioadă îndelungată?

Vezi efectul reacției tale: anxietatea te paralizează? Sau adopți comportamente care îţi dăunează? De exemplu, îți petreci ziua citind și recitind informațiile despre virus de mai multe ori?

Reveniți la fapte când mintea dezvoltă un scenariu catastrofal.

Nu uitați de modalitățile concrete pe care le puteți aplica pentru a limita riscul de contaminare. Evaluaţi, totuşi, cât de realiste sunt preocupările pe care le aveţi în acest sens. Întoarceţi-vă la momentul prezent pentru a identifica ce puteţi face acum.

Dacă nivelul de stres pe care-l resimţiţi este ridicat, trebuie să restabiliți echilibrul. Respirația abdominală este un mod simplu și eficient de atingere a acestui obiectiv.

Mai întâi găsiți un loc liniştit. Respirați normal pe nas, asigurându-vă că vă trece aerul prin abdomen, nu prin piept. Pentru a vă fi mai simplu, așezați o mână pe stomac și cealaltă pe piept. Numai mâna de pe stomac trebuie să se ridice în timpul respiraţiei, pentru ca exerciţiul să fie corect. Expiră pentru a lăsa să iasă tot aerul din plămâni.

Faceți acest exercițiu timp de cel puțin cinci minute și repetați-l ori de câte ori puteți de-a lungul zilei. În mod ideal, antrenaţi-vă pentru a respira mereu în acest fel.

Vă îndemn să respectaţi măsurile necesare pentru a vă proteja sănătatea, siguranța şi bunăstarea fizică şi mentală, atât a dumneavoastră cât şi a celorlalţi.