EST News - Jurnalism.

În lume

Putin şi Lukaşenko îşi ascut „cuţitele” după o lovitură de stat ratată

EST News

Rusia şi Belarus întreţin relaţii diplomatice tensionate de la sfârşitul anului trecut, atunci când preşedintele Aleksandr Lukaşenko a acuzat Kremlinul că urmăreşte să-i reducă ţara la statutul de vasal şi să se amestece în alegerile din 9 august pentru a-l face să piardă puterea.

Televiziunea de stat din Belarus a difuzat, ieri, imagini filmate în momentul arestării a 32 de mercenari ruşi, membri ai unui grup paramilitar numit „Wagner”. Mercenarii sunt suspectaţi că ar îndeplini ordinele Moscovei pentru acţiuni de destabilizare a statului. Aceştia ar fi sosit la Minsk în noaptea de 24 spre 25 iulie şi s-ar fi cazat la un hotel, pentru ca două zile mai târziu să se mute la un sanatoriu din regiune.

Potrivit presei din Belarus, mercenarii ar fi intrat în vizorul serviciului secret din această ţară – denumit KGB – după ce ar fi adoptat o ţinută în stil militar şi ar fi avut un comportament bizar pentru nişte turişti.

Preşedintele Aleksandr Lukaşenko, aflat de 26 de ani la putere şi, iniţial, un prieten al lui Vladimir Putin, susţine că „intenţiile murdare” ale respectivilor cetăţeni ruşi sunt evidente. „Scopul acestora era de a destabiliza ţara în perspectiva alegerilor din 9 august”, consideră Lukaşenko, adăugând că se va adresa presei din Rusia cu mesajul de a nu „îndruga verzi şi uscate”.

Agenţia de presă oficială a Belarusului, BELTA, a primit lista cu numele mercenarilor reţinuţi, dovedindu-se că toţi sunt cetăţeni ai Federaţiei Ruse.

De cealaltă parte, Kremlinul a cerut explicaţii de la Minsk pentru arestarea celor 32 şi a solicitat eliberarea lor. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că Rusia nu are niciun amestec în situaţia creată şi că nu ar putea desfăşura acţiuni ostile împotriva „aliaţilor” bieloruşi.

Se impune precizarea că Moscova a renunţat recent să-l mai susţină pe Aleksandr Lukaşenko după ce acesta a refuzat propunerea lui Vladimir Putin de „integrare” a Belarusului în „patria-mamă”. O altă consecinţă a „suveranismului” bielorus a fost întreruperea aprovizionării cu hidrocarburi din Rusia.