„Gusturile şi culorile nu se dispută”, obişnuia să spună Cicero, pentru a limita dezbaterile inutile pe tema diverselor preferinţe umane. „Gardez en tête!”, adică „Tineţi minte!” această butadă pentru articolul ce urmează să-l citiţi.

Consorţiul „Diageo”, care deţine brandul „Johnnie Walker”, a anunţat că celebra băutură spirtoasă, cu o tradiție de aproape 200 de ani, va fi comercializată, începând de anul viitor, în „sticlă de hârtie”.

A venit vremea bună şi lumea iese măcar pe propriile terase din faţa caselor, dacă la cele publice nu se ştie exact când şi cum vom avea din nou acces. Şi dacă tot ieşi, măcar s-o faci cu un pahar în mână. Cu unul de whisky, de preferat, mai ales în serile răcoroase de început de iunie.

Consumul de alcool este, orice s-ar spune, o adevărată artă, dacă îţi propui să guşti din aromele vieţii, fără a-ţi afecta sănătatea. De pildă, un whisky single malt este irosit dacă nu ştii când să te opreşti din băut, la fel cum mai bine „îl laşi în pace” dacă vrei să-l amesteci cu cola.

Probabil că v-aţi întrebat, mai abitir în perioada asta de izolare, care o fi diferenţa între „whisky” și „whiskey”, aşa cum aţi observat că scrie pe anumite sticle ce conţin această licoare.

Vinul „Smerenie 2016”de la crama Oprișor a primit, la finele anului trecut, cel mai mare scor al unui vin românesc în clasamentul „Gault&Millau”: 94 de puncte din 100. Licoarea cu nume mistic a obţinut și premiul pentru Cel mai bun vin roșu, spre desfătarea producătorilor şi, desigur, a degustătorilor.

Pe la începutul anilor 2000, Ichiro Akuto se străduia din răsputeri să convingă o bancă să-i împrumute bani pentru a deschide o distilerie de whisky. După un deceniu şi jumătate, pe dealurile unei aşezări situate la 100 de km de Tokyo, single malt-ul lui Akuto primeşte aprecieri de la degustători de top din toată lumea.