Câţi îşi mai amintesc de peripeţiile pe concurenţiala piaţă nord-americană a autoturismelor fabricate în partea întunecată a „Cortinei de fier”? Erau anii `80, iar românii îşi făcuseră un calcul aparent simplu: zona francofonă a Canadei era o „cucerire sentimentală” prin performanţele sportive ale Nadiei Comăneci. De altfel, în 1983, atunci când a fost lansată „Dacia” la Montreal, prezenţa Nadiei a ţinut prima pagină a ziarelor. Regimul de la Bucureşti, deasupra căruia trona „partidul”, se gândise să încerce cu degetul marea capitalismului.

Nu sunt deloc puţini, încă, aceia care-şi amintesc de săptămânile de vară petrecute pe litoralul Mării Negre, înainte de 1989. Variantele de consumare a timpului liber erau semnificativ mai reduse la acea vreme, dar „oamenii muncii” trăiau parcă mai intens perioada estivală.

„Oraşul tuturor românilor”, indiferent de zona de origine, avea un farmec aparte până când buldozerele „sistematizării” comuniste au ras case şi grădini de patrimoniu. Numele mari ale culturii române s-au desfătat cu vinuri bune şi muzici săltăreţe prin cârciumioarele Bucureştilor, pline odinioară de tot felul de oameni şi destine.

Nu este nici prima şi nici ultima oară în istoria postdecembristă a României când viaţa preşedintelui comunist Nicolae Ceauşescu suscită un viu interes din partea generaţiilor care au cunoscut lumea şi prin alte metode decât cea a telefonului inteligent. Mai mult, chiar şi străinii care n-au simţit sărăcia lucie şi frigul „epocii de aur” se arată curioşi în privinţa obiceiurilor „dictatorului”.